Lipsa de educație în ceea ce privește metodele de a eficientiza o locuință, face ca în România oamenii să se gândească doar la a-și cumpăra lemne de foc pentru iarnă si nicidecum la cum ar trebui să-și izoleze casa pentru a nu pierde căldură.
"Nu am auzit de la niciunul dintre oamenii cu care am vorbit astăzi, despre metode de eficientizare a locuințelor și mă refer aici la cea mai mică parte a izolării unei case, să zicem izolarea pereților exteriori sau schimbarea tâmplăriei. Deci focusul era pe a cumpăra lemne sau investiția maximă pe care au reușit să o facă a fost o centrală pe lemne. În niciun caz, în partea de izolare sau etanșare a clădirii în care locuiesc”, spune Ionuț Chețe, inginer specializat în eficiență energetică pentru clădiri la Universitatea Politehnică Goteborg din Suedia, proiectant de case pasive, acele case care asigură un climat interior confortabil și vara și iarna, fără însă a fi nevoie de o sursă convențională de încălzire, prezent la la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, difuzată de Radio România Actualități.
De ce avem cel mai ridicat nivel al sărăciei energetice din UE
Cauzele pentru care suntem săraci energetic sunt multiple.
Printre cele mai importante se numără lipsa investițiilor, a fondurilor necesare, dispcrepanțele uriașe dintre mediul rural și urban, precum și o legislație incompletă.
“O perioadă foarte lungă de timp nu s-a discutat nimic despre partea aceasta de eficientizare energetică a clădirilor. Încă din 2007, ne-am limitat la acel certificat de performanță energetică a clădirii, care nu spune foarte multe în realitate. Este doar o hârtie care ajută la vânzarea sau închirierea unui imobil, dar în realitate nu asta înseamnă eficientizare”, spune Ionuț Chețe.
Soluțiile ar trebui să vizeze, în primul rând, eradicarea sărăciei energetice prin eficientizarea locuințelor vechi sau construirea de case performante energetic.
“Mă întorc din nou la panourile fotovoltaice. E bine că punem panouri fotovoltaice, dar nu rezolvăm nici sărăcia energetică, nici factura de energie”, adaugă Andrei Ceclan, lector universitar la Universittatea Tehnică din Cluj-Napoca, disciplina managementul energiei la nivel urban și membru al Centrului de Cercetare în Tranziția Energetică.
Tot el spune că lipsa fondurilor pentru a avea o casă eficientă energetic atârnă foarte greu.
“Pot să spun că principala provocare și barieră în zona aceasta a mediului rural este lipsa de resurse, de bani. Nu ne permitem să facem o casă performantă energetic, o casă cu un consum energetic redus, conform cerințelor legale, conform standardelor, pentru că n-avem suficienți bani, nu ne ajung banii să facem așa o casă doar din surse proprii”.
Cât consumă casa noastră?
Certificatul de performanță este primul instrument și cel mai la îndemână pentru a obține detalii despre cât de bine izolată este locuința pe care dorim sa o cumpărăm.
“Trebuie să știm mai multe despre certificatul de performanță energetică, eticheta care ne spune cât consumă casa noastră sau cât ar trebui să consume. Iată o instruire minimală de care avem nevoie cu toții, inclusiv în anunțurile imobiliare, care sigur, sunt mai prezente în mediul urban”, a spus lector universitar Andrei Ceclan, invitat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
De asemenea, atunci când construim o casă nouă, mult mai important decât certificatul de performanță energetică este să facem anumite teste pentru a nu pierde căldură.
“Testul de etanșeitate, testul de izolare, să vedem unde nu sunt bine izolate părțile din casă, pereții, pe unde se scurge căldura din casa noastră. Pentru asta avem nevoie de profesioniști, oameni specializați, de meseriași, inclusiv din satele noastre, care doar de asta se ocupă, care știu să ne arate ce trebuie să facem să izolăm bine o casă. Încă de la început, încă din proiect, astfel de instruiri le văd utile”, spune Andrei Ceclan, lector universitar la Universittatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Soluții smart: ventilaţie cu recuperare de căldură și biomasa
Un ventilator recuperator de căldură este un sistem avansat de ventilatie care permite schimbul constant de aer intre interiorul si exteriorul unei cladiri . In acest fel, aerul proaspat este racit sau incalzit, economisind energie.
“Recuperatorul de căldură elimină aerul viciat și introduce aer proaspăt pe două tuburi diferite. Aerul acesta din interior trece prin acest schimbător de căldură unde nu se întâlnește cu cel proaspăt, doar îmi transferă căldura de la cel viciat și atunci aerul proaspăt din exterior, fie vară, fire, iarnă îmi preia temperatura din acel recuperator și economisesc energie. Sunt recuperatoare astăzi care ajung la 95%, 96% grad de recuperare al căldurii, ceea ce este foarte bine”, a explicat Ionut Chețe.
El a adăugat că în anii ’70, Suedia avea deja sisteme de ventilare în clădiri, acum în România sunt obligatorii doar în instituțiile publice.
Acestea sunt recomandate pentru toate clădirile, dar nu se folosesc pentru că nu sunt obligatorii.
O altă variantă ar fi încălzirea cu biomasă reziduală, care se folosește cu succes în Germania.
Emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, de la Radio România Actualități, poate fi urmărită integral în link: https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=faJzM49jOa
Preluare: Radio România Actualități
